Ne naştem, trăim
şi murim, acesta este rolul omului pe pământ. O viaţă pentru fiecare, un punct
reprezentăm pe harta universului. Cum am ajuns aici? Cum am fost creaţi? Ce se
petrece în noi? Sunt întrebări la care nu s-au găsit răspunsuri. Poate pe ultima
ar putea s-o rezolve mulţi cercetători. De aici a evoluat şi medicina. Omul a
fost cobaiul pe care s-au făcut experimente ca cei care urmau să se nască să
aibă o viaţă mai bună. De la puls la ultima unghie a corpului omenesc, totul a
fost studiat cu lux de amănuntul. Şi poate că fiecare tindem să ştim ce ne
aşteaptă după, dar ca să ajungem la acest „după” ar trebui să păstrăm prezentul
intact, fără ca vreo boală să ne atingă. IMPOSIBIL! Ar spune unele guri. Ceva,
ceva, tot o să ne lovească şi tot vom cădea la pat şi apoi în pământ.
Eu vreau să fiu
altfel. De multe ori am zis că mentalitatea simplifică lucrurile, nu le
complică. Fii liber să faci ceva cu tine, dar nu îţi ucide libertatea de a
gândi. Atenţia sporită la ce este în jur este un factor esenţial pentru a
supravieţui pe această planetă. Cum te îmbraci, cu ce te hrăneşti, ce bei, ce
mod de viaţă ai, etc. sunt doar câteva dintre adresele la care omul se opreşte
zilnic şi bate la uşă.
Azi o să mă
opresc la hrană. Despre ea vreau să vă vorbesc şi de ce nu, să vă sfătuiesc. Ca
să avem un corp sănătos trebuie să avem grijă la alimentaţie. Eu, de pildă,
respect un „ritual” ca să îi zic aşa, în fiecare zi. Am grijă de organismul meu
în felul următor:
Dimineaţa, pe stomacul gol, beau un pahar cu apă plată la
temperatura camerei în care storc 2 felii de lămâie.
Orar strict de masă: în fiecare zi mănânc cam la aceeaşi
oră. Micul-dejun îl iau între orele 7:00 – 8:00; Dejunul, între 12:00 – 13:00,
iar cina între 18:00 – 19:00. Nu uit niciodată să adaug şi o gustare între micul-dejun
şi prânz şi una între prânz şi cină (să zic: 150 g iaurt sau lapte degresat,
fructe, 15 - 20 gr migdale, etc).
Nu beau niciodată apă în timpul mesei sau imediat după.
Consum des lămâie, fiindcă nu produce arsuri stomacale, ea fiind
alcalinizantă şi antiacidă gastric. Mai mult decât atât, nu conţine aproape
deloc zahăr.
REGULĂ: Fructele se consumă numai pe stomacul gol,
neamestecate cu nimic altceva. Între ele se pot combina, cu excepţia pepenelui
roşu, care se mănâncă singur.
Mănânânc cât mai încet posibil. Masticaţia consumă calorii,
aşa că nu înghit nimic nemestecat şi încerc ca fiecare înghiţitură să fie
mestecată minimum 10 secunde.
Mă culc noaptea, pe cât posibil, pe la aceeaşi oră; ora
22:00 – 22:10.
Nu ronţăi nimic între mese şi nu sar peste ele, cu excepţia
cinei. Chiar şi o alună luată între mese îmi perturbă procesul de digestie.
Apetitul este apetit, foamea este foame, nu trebuie
confundate.
Îmi amăgesc foamea începând înaintea meselor principale cu o
salată de crudităţi sau cu una de fructe (cu 20 - 30 minute înainte), ori pur
şi simplu beau 1 pahar cu apă.
Lichide beau circa 1,5 - 2 litri/zi, fără cafea. Aşa ajut
organismul să elimine deşeurile metabolice
În alimentaţia mea, zahărul nu există; este înlocuit cu
fructoză. De asemenea, mă feresc de prăjeli, maioneze, ketchup, sos de usturoi
din comerţ şi alte grăsimi.
De unde îmi procur vitaminele
Fructele şi legumele
Cu toţii ştim că fructele şi legumele conţin multe vitamine,
minerale şi alţi nutrienţi importanţi. S-a dovedit ştiinţific că o dietă
bazată pe plante ce include multe fructe şi legume îi poate reduce omului
riscul de boli care îi ameninţă viaţa, precum bolile cardiace. Aşadar, mă axez
pe produse agroalimentare, fără să mai existe loc pentru alimente nesănătoase.
Care este necesarul nostru?
Oraşul este poluat, stress-ul este în floare, orele sunt
lungi la muncă, iar necesarul de vitamine, minerale şi antioxidanţi nu creşte. Pentru
asta este nevoie să mâncăm cantităţi mari de fructe şi legume.
Vitamina A
La adult se consideră optimă ingestia zilnică a 2500-4000 ui
de vitamina A, cantitate care de obicei se regăseşte în raţiile alimentare
zilnice.
Vitamina D
În mod obişnuit, la adult este nevoie de 200 ui pe zi.
Vitamina E
Necesarul zilnic a fost stabilit la 10-30 mg. Cea mai mare
concentraţie de vitamina E se găseşte în uleiurile vegetale (germeni de
porumb).
Vitamina C
Aportul recomandat de vitamina C este de 30-75 mg pe zi.
Necesarul creşte în condiţiile de muncă grea şi în frig.
Vitamina B1
Necesarul zilnic la adulţi este apreciat la 1,4 mg la
bărbaţi şi 1,2 mg la femei (plus 0,5 mg pe perioada sarcinii şi alăptării) şi
0,3-1,2 mg pentru copii. Deficitul poate apărea în cazul unui aport insuficient
de vitamină, de obicei asociat cu necesităţi metabolice crescute.
Vitamina B2
Se recomandă un aport zilnic de 1,5-1,7 mg, iar pe perioada
sarcinii sau alăptarii - 0,6-2 mg. Vitamina B2 asigură vederea normală şi sănătatea
pielii.
Vitamina B6
Necesarul zilnic e de 1,75-2 mg. Deficitul apare mai ales în
carenţe polivitaminice. Contraceptivele orale pot determina semne de
hipovitaminoză B6.
Vitamina B12
Cobalamina este singura vitamină care conţine un element
mineral esenţial - cobaltul. Este, de asemenea, unică prin cantitatea foarte
scazută necesară, de 3-4 mcg/zi; totuşi, nivelurile ridicate, de până la 1 mg,
sunt folosite terapeutic. Este esenţială pentru sănătatea întregului sistem
nervos. Organismul îşi creează depozite de vitamina B12, astfel încât
deficitele apar după ani de zile.
De ce este importantă
această vitamină pentru organismul nostru
Vitamina B-12 joacă un rol esenţial în formarea hematiilor,
în metabolismul celular şi în funcţionarea neuronilor (celule nervoase). Dacă
apar deficienţe ale acesteia, simptomele includ senzaţii de furnicături
persistente la nivelul membrelor superioare şi inferioare, confuzie şi pierderi
ale memoriei.
Mai mult decât atât, vitamina B12 are şi un rol foarte
important în a proteja ficatul, prin faptul că va împiedica grăsimile să se
depună pe ficat. Pe de altă parte, dacă în organism ar apărea un deficit de vitamina B12, cauzat
de cele mai multe ori de un regim alimentar mai puţin adecvat, atunci apar
simptome precum constipaţia, dificultăţi în echilibru, pierderi temporare ale
memoriei, anemie, amorţeli, inflamaţii ale limbii, dezorientare sau chiar şi
demenţă atunci când deficitul este prea mare.
Sursele de vitamina
B12
Această vitamină se găseşte în majoritatea produselor de
origine animală, cum ar fi: carnea de vită, de pui, de porc, în special în
ficat şi rinichi, în produsele lactate, în ouă, în hering, macrou, ton, somon,
fructe de mare (crabi, scoici sau stridii).
Vitamina B12 nu se găseşte în majoritatea vegetalelor, se găseşte numai în drojdie
de bere, soia, alge (alge brune, dulse, kombu şi nori), lucernă şi hamei.
Alte surse de
vitamina B12
Cu multă răbdare şi o lungă cale de informare, dar și prin
sfaturi nenumărate de la medici specialiști în domeniu, am “cules” din farmacii
varianta modernă de vitamina B12.
Nu m-am speriat deloc de ea, am mers pe încrederea spuselor
medicilor şi până la urmă am zis: “Nu există om care să nu poftească în cursul
zilei la o gustare. Ce Dumnezeu, cu toţii mâncăm ceva alternativ, câtuşi de
puţin.” Dar pe lângă aceste gustări rare nu uit deloc să îmi protejez
organismul, respectând programul echilibrat. Aşa că încă mai “savurez” din
sursa ideală de aport a vitaminei B12; B12 Vital, un supliment alimentar
proaspăt lansat în România de producătorul WÖRWAG Pharma, o companie germană cu
renume foarte bun în piață. El este disponibil în principalele lanțuri de
farmacii din țară.
La ce mă ajută B12 Vital
Are un aport adecvat de vitamina B12, ce este esențial
pentru:
• funcționarea normală a sistemului nervos
• menținerea sănătății psihice
• metabolismul energetic normal
• reducerea oboselii și extenuării.
Dacă nu ai încercat noul supliment B12 Vital, te invit să îl
cauţi în cadrul farmaciilor.