Ne naştem, trăim şi murim, acesta este rolul omului pe
pământ. O viaţă pentru fiecare, un punct reprezentăm pe harta universului. Cum
am ajuns aici? Cum am fost creaţi? Ce se petrece în noi? Sunt întrebări la care
nu s-au găsit răspunsuri. Poate pe ultima ar putea s-o rezolve mulţi
cercetători. De aici a evoluat şi medicina. Omul a fost cobaiul pe care s-au
făcut experimente ca cei care urmau să se nască să aibă o viaţă mai bună. De la
puls la ultima unghie a corpului omenesc, totul a fost studiat cu lux de
amănuntul. Şi poate că fiecare tindem să ştim ce ne aşteaptă după, dar ca să
ajungem la acest „după” ar trebui să păstrăm prezentul intact, fără ca vreo
boală să ne atingă. IMPOSIBIL! Ar spune unele guri. Ceva, ceva, tot o să ne
lovească şi tot vom cădea la pat şi apoi în pământ.
Eu vreau să fiu altfel. De multe ori am zis că mentalitatea
simplifică lucrurile, nu le complică. Fii liber să faci ceva cu tine, dar nu
îţi ucide libertatea de a gândi. Atenţia sporită la ce este în jur este un
factor esenţial pentru a supravieţui pe această planetă. Cum te îmbraci, cu ce
te hrăneşti, ce bei, ce mod de viaţă ai, etc. sunt doar câteva dintre adresele
la care omul se opreşte zilnic şi bate la uşă.
Azi o să mă opresc la hrană. Despre ea vreau să vă vorbesc
şi de ce nu, să vă sfătuiesc. Ca să avem un corp sănătos trebuie să avem grijă
la alimentaţie. Eu, de pildă, respect un „ritual” ca să îi zic aşa, în fiecare
zi. Am grijă de organismul meu în felul următor:
Dimineaţa, pe stomacul gol, beau un pahar cu apă plată la
temperatura camerei în care storc 2 felii de lămâie.
Orar strict de masă: în fiecare zi mănânc cam la aceeaşi
oră. Micul-dejun îl iau între orele 7:00 – 8:00; Dejunul, între 12:00 – 13:00,
iar cina între 18:00 – 19:00. Nu uit niciodată să adaug şi o gustare între
micul-dejun şi prânz şi una între prânz şi cină (să zic: 150 g iaurt sau lapte
degresat, fructe, 15 - 20 gr migdale, etc).
Nu beau niciodată apă în timpul mesei sau imediat după.
Consum des lămâie, fiindcă nu produce arsuri stomacale, ea
fiind alcalinizantă şi antiacidă gastric. Mai mult decât atât, nu conţine
aproape deloc zahăr.
REGULĂ: Fructele se consumă numai pe stomacul gol,
neamestecate cu nimic altceva. Între ele se pot combina, cu excepţia pepenelui
roşu, care se mănâncă singur.
Mănânânc cât mai încet posibil. Masticaţia consumă calorii,
aşa că nu înghit nimic nemestecat şi încerc ca fiecare înghiţitură să fie
mestecată minimum 10 secunde.
Mă culc noaptea, pe cât posibil, pe la aceeaşi oră; ora
22:00 – 22:10.
Nu ronţăi nimic între mese şi nu sar peste ele, cu excepţia
cinei. Chiar şi o alună luată între mese îmi perturbă procesul de digestie.
Apetitul este apetit, foamea este foame, nu trebuie
confundate.
Îmi amăgesc foamea începând înaintea meselor principale cu o
salată de crudităţi sau cu una de fructe (cu 20 - 30 minute înainte), ori pur
şi simplu beau 1 pahar cu apă.
Lichide beau circa 1,5 - 2 litri/zi, fără cafea. Aşa ajut
organismul să elimine deşeurile metabolice
În alimentaţia mea, zahărul nu există; este înlocuit cu
fructoză. De asemenea, mă feresc de prăjeli, maioneze, ketchup, sos de usturoi
din comerţ şi alte grăsimi.
De unde îmi procur vitaminele
Fructele şi legumele
Cu toţii ştim că fructele şi legumele conţin multe vitamine,
minerale şi alţi nutrienţi importanţi. S-a dovedit ştiinţific că o dietă
bazată pe plante ce include multe fructe şi legume îi poate reduce omului
riscul de boli care îi ameninţă viaţa, precum bolile cardiace. Aşadar, mă axez
pe produse agroalimentare, fără să mai existe loc pentru alimente nesănătoase.
Care este necesarul nostru?
Oraşul este poluat, stress-ul este în floare, orele sunt
lungi la muncă, iar necesarul de vitamine, minerale şi antioxidanţi nu creşte.
Pentru asta este nevoie să mâncăm cantităţi mari de fructe şi legume.
Vitamina A
La adult se consideră optimă ingestia zilnică a 2500-4000 ui
de vitamina A, cantitate care de obicei se regăseşte în raţiile alimentare
zilnice.
Vitamina D
În mod obişnuit, la adult este nevoie de 200 ui pe zi.
Vitamina E
Necesarul zilnic a fost stabilit la 10-30 mg. Cea mai mare
concentraţie de vitamina E se găseşte în uleiurile vegetale (germeni de
porumb).
Vitamina C
Aportul recomandat de vitamina C este de 30-75 mg pe zi.
Necesarul creşte în condiţiile de muncă grea şi în frig.
Vitamina B1
Necesarul zilnic la adulţi este apreciat la 1,4 mg la
bărbaţi şi 1,2 mg la femei (plus 0,5 mg pe perioada sarcinii şi alăptării) şi
0,3-1,2 mg pentru copii. Deficitul poate apărea în cazul unui aport insuficient
de vitamină, de obicei asociat cu necesităţi metabolice crescute.
Vitamina B2
Se recomandă un aport zilnic de 1,5-1,7 mg, iar pe perioada
sarcinii sau alăptarii - 0,6-2 mg. Vitamina B2 asigură vederea normală şi
sănătatea pielii.
Vitamina B6
Necesarul zilnic e de 1,75-2 mg. Deficitul apare mai ales în
carenţe polivitaminice. Contraceptivele orale pot determina semne de
hipovitaminoză B6.
Vitamina B12
Cobalamina este singura vitamină care conţine un element
mineral esenţial - cobaltul. Este, de asemenea, unică prin cantitatea foarte
scazută necesară, de 3-4 mcg/zi; totuşi, nivelurile ridicate, de până la 1 mg,
sunt folosite terapeutic. Este esenţială pentru sănătatea întregului sistem
nervos. Organismul îşi creează depozite de vitamina B12, astfel încât
deficitele apar după ani de zile.
De ce este importantă această vitamină pentru organismul
nostru
Vitamina B-12 joacă un rol esenţial în formarea hematiilor,
în metabolismul celular şi în funcţionarea neuronilor (celule nervoase). Dacă
apar deficienţe ale acesteia, simptomele includ senzaţii de furnicături
persistente la nivelul membrelor superioare şi inferioare, confuzie şi pierderi
ale memoriei.
Mai mult decât atât, vitamina B12 are şi un rol foarte
important în a proteja ficatul, prin faptul că va împiedica grăsimile să se
depună pe ficat. Pe de altă parte, dacă în organism ar apărea un
deficit de vitamina B12, cauzat de cele mai multe ori de un regim alimentar mai
puţin adecvat, atunci apar simptome precum constipaţia, dificultăţi în
echilibru, pierderi temporare ale memoriei, anemie, amorţeli, inflamaţii ale
limbii, dezorientare sau chiar şi demenţă atunci când deficitul este prea mare.
Sursele de vitamina B12
Această vitamină se găseşte în majoritatea produselor de
origine animală, cum ar fi: carnea de vită, de pui, de porc, în special în
ficat şi rinichi, în produsele lactate, în ouă, în hering, macrou, ton, somon,
fructe de mare (crabi, scoici sau stridii).
Vitamina B12 nu se găseşte în majoritatea vegetalelor, se
găseşte numai în drojdie de bere, soia, alge (alge brune, dulse, kombu şi
nori), lucernă şi hamei.
Alte surse de vitamina B12
Cu multă răbdare şi o lungă cale de informare, dar și prin
sfaturi nenumărate de la medici specialiști în domeniu, am “cules” din farmacii
varianta modernă de vitamina B12.
Nu m-am speriat deloc de ea, am mers pe încrederea spuselor
medicilor şi până la urmă am zis: “Nu există om care să nu poftească în cursul
zilei la o gustare. Ce Dumnezeu, cu toţii mâncăm ceva alternativ, câtuşi de
puţin.” Dar pe lângă aceste gustări rare nu uit deloc să îmi protejez
organismul, respectând programul echilibrat. Aşa că încă mai “savurez” din
sursa ideală de aport a vitaminei B12; B12 Vital, un supliment alimentar
proaspăt lansat în România de producătorul WÖRWAG Pharma, o companie germană cu
renume foarte bun în piață. El este disponibil în principalele lanțuri de
farmacii din țară.
La ce mă ajută B12 Vital
Are un aport adecvat de vitamina B12, ce este esențial
pentru:
• funcționarea normală a sistemului nervos
• menținerea sănătății psihice
• metabolismul energetic normal
• reducerea oboselii și extenuării.
Dacă nu ai încercat noul supliment B12 Vital, te invit să îl
cauţi în cadrul farmaciilor.
