Minusurile
copilăriei de ieri sunt amintirile de azi!
1.
Lipsa băncilor și a locurilor amenajate lipseau cu desăvârșire, iar acolo unde
erau, vecinii mai vârstnici nu prea agreau gălăgia ceea ce presupunea ca noi să
ne găsim un alt loc de joacă.
2.
Lipsa locurilor de joacă sau a terenurilor de baschet.
3.
O listă restrânsă de dulciuri.
4.
Fără mâncături de tip fast-food.
5.
Aveam oră strictă de intrare în casă
6.
Nu aveam jocuri diversificate, ci jocuri bazate pe interacțiune, comunicare, ce
se puteau juca în fața blocului, pe scări de bloc.
7.
Obișnuiam să colecționăm diverse abțibilduri în cataloagele pe care le procuram
din anumite magazine.
Activitățile
copilăriei
1. În
urmă cu aproximativ 18 ani, societatea urmărea un anumit tipar, străzile nu
erau animate, băncile la fiecare scară de bloc nu erau un must have! Copiii
care aveau amplasată o bancă în apropierea scării erau fericiți, iar acolo unde
existau de obicei, ele erau ocupate de persoanele mai în vârstă. Și cum noi
eram educați sau îndoctrinați în sensul oferirii locului vârstnicilor. De cele
mai multe ori ne orientam spre grădinile din fața blocului pe care le amenajam
cu diverse crengi și carton atât pe sol, cât și ca bază pentru acoperișul
nostru. După ce terminam de construit casa bio, toți copiii se piteau la umbră
și serveam un bine meritat suc rece. Cu toții adoram să ne petrecem toată ziua
afară, în aer liber, mai ales că traficul în zona periferică a orașului nu era
atât de aglomerată ca în momentul de față.
2.
Monopoly era jocul nostru de actualitate, din lipsa spațiilor obișnuiam să
intrăm într-o scară de bloc, mai exact în blocul M10 unde ne asezam pe treptele
scărilor care conduceau la apartamentele locatarilor. Vara era prea cald pentru
a sta afară, iar toamna-iarna era mult prea frig. 2 copii se așezau pe treptele
superioare, iar ceilalți 2 pe treptele de la baza scării, atunci când jocul era
în toi, eram dați la o parte de vecinii care voiau să urce sau după caz, să
coboare. Nu prea înțelegeam mare lucru din jocul nostru, dar chiar și așa ne
bucuram zilnic că ne puteam revedea cu toții a doua zi. În zona noastră,
băncile și parcurile erau lipsite cu desăvârșire, dar ne adptam situației.
3.
În perioada respectivă părinții lui A, M., G., V., nu își permiteau să ne
cumpere un telefon și cu atât mai puțin unul SMART, dar noi întotdeauna am fost
creativi și ne-am confecționat telefoanele mult visate. Telefoanele erau
confecționate din cutii găurite la mijloc și legate de o ață. Este adevărat,
copiii de astăzi ar considera o invenție ceva mai primitivă, dar noi ne auzeam
foarte bine prin acest mecanism. A doua variantă a telefonului fără fir, era
construirea cu ajutorul a două pahare și a unei corzi sau ață care avea rolul
de amplifica și direcționa sunetul către interlocutorul de la celălalt capăt al
firului.
4.
Mi-am amintit de un moment destul de amuzat acum, ce s-a petrecut perioada
sărbătorilor de Crăciun când ne duceam la colindat. Ne plăcea să străbatem până
târziu strada neiluminată pentru a-i
colinda pe vecini. Și pentru că intram în spiritul sărbătorilor, iar oamenii de
bună credință ne ofereau covrigi, mere, nuci și în unele cazuri bani, noi am
decis că ar fi amuzant să ne schimbăm hainele între noi și să continuăm
colindul. Am colindat aceleași scări, unii nu ne-au mai deschis, iar alții da. Îmi
amintesc de o doamnă care ne-a întrebat dacă nu cumva am mai fost, dar noi,
bineînțeles că am negat spunând că au fost alții colindători cu care ne-am
intersectat la intrarea în scară. Cert este că ne-a mai oferit 10.000 de lei,
la vremea aceea.
Greșelile
de astăzi!
A
arăta cu degetul spre copiii care în momentul de față nu au experimentat nici
pe jumătate dintre jocurile copilăriei pe care noi, adulții de astăzi le-am trăit
este în mod clar o eroare. Poate că și noi avem o vină, din lipsa de timp pe
care uneori nu le-o alocăm copiilor sau din tendința de a compensa lipsa
noastră, le satisfacem și cele mai înalte dorințe. Gadgeturile nu au cum să
intre în posesia copiilor atât timp, cât ele nu sunt achiziționate de părinți.
Dar împreună le putem arăta frumusețile acelor anii ai copilăriei!
Un proiect drag, Asociația De-a Arhitectura!
Și pentru că
vreau să aduc un aport în acest sens, vreau să vă prezint Asociația De-a
Arhitectura care a lansat anul trecut proiectul Urban Up!, desfășurat în
perioada aprilie – decembrie 2017. Cu acest articol am acceptat provocarea de a
susține Urban Up!, un proiect inițiat de Asociația De-a Arhitectura, care le
oferă elevilor de liceu o bună oportunitate de a-și cunoaște orașul. Proiectul
a fost derulat în anul 2017 în cadrul programului „Împreună cu Lidl pentru un
viitor mai bun”. Totodată, pot fi organizate ateliere și în 2018, fie în licee,
în săptămâna Școala Altfel, fie ca activități ale Clubului De-A Arhitectura.
În
cadrul acestui proiect au avut loc 54 de ateliere gratuite pentru liceeni, în 7
orașe din țară (București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Sibiu,
Timișoara), bazate pe discuții ghidate, discuții pe imagini, activități
hands-on, jocuri de rol, explorări și analize urbane. Toate acestea au fost
dedicate grupei de vârstă 15-18 ani și au fost implementate de 26 de
facilitatori (arhitecţi, urbanişti, antropologi şi ingineri), beneficiind de
participarea a 1025 liceeni.
Scopul proiectului
Proiectul
a vizat creșterea gradului de conștientizare în rândul liceenilor cu privire la
legăturile care există între spațiile pe care le folosim zi de zi și procesele
prin care ele se transformă. Scopul a fost ca aceștia să înțeleagă impactul
spațiilor asupra calității vieții și să capete deschidere către o dezvoltare
urbană „isteață” printr-o experiență educațională atractivă legată de aspecte
ce trebuie cunoscute de orice cetățean: ce înseamnă a construi și a contribui
la schimbarea mediului construit, ce servicii publice sunt necesare într-o
localitate, rolul instituțiilor, condițiile de folosire în siguranță a spațiilor
etc., ca sursă de dezvoltare personală, profesională și de civism.Participanții
au apreciat faptul că li s-au propus provocări care pleacă de la experiența lor
de locuitori ai orașului, dar și că au întâlnit arhitecți și urbaniști care să
îi inspire în parcursul lor de formare.
Obiectivele pe termen lung
1. Introducerea
în curricula şcolară a educaţiei de arhitectură şi mediu construit pentru
copii, precum şi încurajarea şi îndrumarea cadrelor didactice în a utiliza
mediul construit şi arhitectura ca resurse de învăţare pentru alte materii.
2. Promovarea
educaţiei de arhitectură şi mediu construit pentru copii în cadrul şcolilor, a
cadrelor didactice şi în rândul breslei arhitecţilor.
3. Promovarea
în mediul şcolar a ideii de mediu construit de calitate ca responsabilitate
civică, pentru creşterea gradului de implicare a viitorilor cetăţeni în
procesele de planificare şi proiectare care le vor afecta mediul de viaţă.
4. Deprinderea
copiilor implicaţi în program cu noţiuni elementare de arhitectură şi urbanism
prin observarea şi analiza directă a mediului construit în care trăiesc,
aplicarea acestor noţiuni într-un proces creativ comun, precum şi comunicarea
şi asumarea rezultatelor muncii lor.
5. Testarea
metodelor de învăţare experienţială care folosesc creativitatea, curiozitatea,
abilităţile de comunicare şi spiritul de echipă al copiilor.
6. Creşterea
vizibilităţii breslei arhitecţilor în societate, începând cu mediul şcolar şi
cu familiile copiilor.
7. Pregătirea
continuă a profesioniştilor în arhitectură şi urbanism în vederea unei mai mari
disponibilităţi de comunicare cu publicul larg.
Pentru
copii, programele noastre sunt gândite şi construite pentru a-i ajuta să îşi
dezvolte o serie de abilităţi şi aptitudini care sunt poate mai puţin utilizate
în procesul de învăţământ tradiţional:
-aptitudinile
de interpretare şi abstractizare, de reprezentare şi de exprimare -vizuală,
simţul spaţial;
-creativitatea;
-abilitatea
de a observa, de a percepe şi de a analiza critic mediul construit, identificând valorile lui şi dezvoltându-şi simţul civic şi responsabilitatea
faţă de acesta şi cel natural;
-abilităţile
de colaborare, comunicare şi lucru în echipă.
De
asemenea, programele sunt şi o deschidere spre un domeniu care nu apare în
curricula şcolară, dar care face parte din viaţa noastră şi o influenţează.
Astfel, vor cunoaşte limbajul specific arhitecturii, familiarizându-se cu
reprezentările specifice acesteia şi îşi vor îmbogăţi cultura vizuală.
Urban-Up
DE CE?
- Lipsesc cunoștințe despre felul în care se transformă mediul nostru de viață.
- Nu sunt prea frecvente ocaziile pe care le au liceeni de a întâlni profesioniști activi și pasionați care le pot fi repere în dezvoltarea profesională și exemple de implicare în societate.
CE?
- Cunoștințe și atitudini privind valorile mediului construit, dezvoltare durabilă și rolul lor în procesele de transformare a orașelor lor.
- Competențe de a învăța să învețe, de a comunica și lucra în echipă devenind astfel cetățeni conștienți de mediul construit, dar și promotori ai schimbării în bine a orașelor lor.
CUM?
- Prin ateliere interactive și materiale didactice accesibile.
- Prin cooperarea între educația formală și cea informală: materialele de pe site vor putea inspira metode non-formale și în disciplinele școlare.
- Prin creșterea capacității unor tineri profesioniști de a fi facilitatori ai înțelegerii mediului construit – legături mai strânse între mediul profesional al arhitecților și urbaniștilor și mediul educațional.
CUNOAȘTEȚI PROIECTUL – ATELIERE:
În zilele de sâmbătă, pentru a avea un timp dedicat lucrului împreună, Asociația De-a Arhitectura propune liceenilor întâlniri cu profesioniști din domeniul mediului construit (arhitecți, urbaniști, ingineri, antropologi).
Prin exerciții cu multă interactivitate, participanții vor înțelege mai bine cum se transformă orașele noastre, de ce să ne intereseze calitatea în construcții, de ce să ne pese de valorile de patrimoniu, care sunt locurile interesante pentru a fi alături de ceilalți locuitori care au preocupări similare, cum se pot gândi și prezenta acele locuri, cât de accesibile sunt anumite zone ale orașului etc.
Atelierele sunt tot atâtea ocazii de a discuta cu profesioniști activi și pasionați care pot fi repere pentru liceeni în orientarea lor profesională, dar și exemple de implicare în societate.
Despre proiectele în școli ale asociației, accesați aici.
